Articole

FACEM O ȚARĂ MAI CURATĂ. ÎNCEPEM DE LA COMUNA PRUNDU!

200 de mesteceni vor fi plantati duminica, 28 martie, în comuna Prundu, judetul Giurgiu

Primăria Comunei Prundu va planta duminica, 28 martie, pe o distanță de aproximativ 2 km între comuna Prundu și satul Puieni, 200 de mesteceni pentru reimprospatarea aerului din zonă si crearea unei bariere verzi importantă pentru locuitori. Proiectul urmărește curățarea albiei râului și o zonă de aproximativ 25.000 mp, pe care sunt împrăștiate deșeuri. Cei 200 de mesteceni au fost aleși pentru calitatea lor speciala de a se aclimatiza ușor condițiilor de mediu locale.

Alături de Primăria Prundu, la acțiune vor participa:

Þ ECOSMART UNION S.A., OIREP, firma autorizată pentru preluarea responsabilităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje

Þ ECOREGENERARE S.R.L., partenerul desemnat pentru colectarea deșeurilor de ambalaje de pe raza comunei

Istoric: La sfarsitul secolului al XIX-lea, comuna Prundu facea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Prundu și Flămânda, având în total 942 de locuitori, ce trăiau în 198 de case și 24 de bordeie. În comună existau două biserici și o școală mixtă, iar principalul proprietar de pămant era B. Belu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai functiona în plasa Marginea a județului Vlasca și comuna Pueni, formată din satele Pueni, Flamânda și Prundu Comenei. Existau și aici o biserică zidită în 1858 de arendașul Ioniță Padiu și o scoală mixtă cu 37 de elevi, dintre care 12 fete. – [sursa Wikipedia]

În 1950, comuna Prundu a fost transferată raionului Oltenița, iar comuna Pueni raionului Giurgiu, ambele din regiunea București. În 1968, ele au fost incluse in judetul Ilfov, iar comuna Pueni a fost desfiintata si inclusa in comuna Prundu. In 1981, o reorganizare administrativa regionala a dus la transferarea comunei la judetul Giurgiu.

Șapte obiective din comuna Prundu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu, ca monumente de interes local.

Șase din monumentele istrice sunt situri arheologice:

  1. Așezarea medievală timpurie de la „Mădăești” (1,5 km est de satul Prundu);
  2. Situl dintre Prundu si „Valea Morii”, cuprinzând așezări din perioada Latène (secolele al III-lea–al II-lea i.e.n.) si din Evul Mediu Timpuriu;
  3. Situl de la „Malul Molescului” (1 km nord de Prundu) cu așezări din aceleași două perioade;
  4. Situl de la „Lacul Greaca” cu așezări din neolitic (cultura Gumelnița), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) si secolele al VIII-lea–al IX-lea (Evul Mediu Timpuriu);
  5. Asezarea din secolul al IX-lea aflata la 2 km vest de Puieni spre satul Pietrele;
  6. Asezarea medievala timpurie de la marginea de sud a satului Puieni.

Biserica „Sfantul Mare Mucenic Dimitrie” (1859) de pe „Dealul Neamțului”, în partea de nord a satului Puieni, este clasificata ca monument de arhitectură.

 

 

Colectarea selectivă în România, anul 2021

Iulian Stoicescu, director Ecosmart Union:

„Sistemul garanţie-depozit este o soluţie pentru atingerea obiectivelor de reciclare. Începând cu 2021, sistemul depozit-returnare pentru ambalaje va fi implementat și în România. Conform noii legislații privind SGR (sistemul de garanție – returnare  sau sistemul garanție depozit) comercianții  care au structuri de vânzare cu o suprafață mai mare de 50 mp au obligația de a organiza puncte de returnare a ambalajelor, sisteme de colectare selectiva a ambalajelor returnabile, sisteme de colectare ambalaje de sticla, PET, doze de aluminiu etc. Prevederile legale privind preluarea ambalajelor în vederea reciclării si colectarea selectiva a acestora indică folosirea de sisteme de colectare manuală sau sisteme automate de colectare.

Sistemele automate de colectare selectivă a deșeurilor au inlocuit în anumite zone pubelele clasice. Ecosmart Union a pus la dispozitia UAT (Unități Administrative Teritoriale) 11 astfel de sisteme automate de colectare în 4 județe, numite ECOINSULE. Ecoinsula este prevăzută cu sistem de identificare a celui care depune deșeurile reciclabile, un sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor, care transmite un SMS operatorului în momentul în care sunt pline și un sistem de monitorizare video a ecoinsulei, precum și un sistem de odorizare interioară, pentru a preveni răspândirea mirosurilor neplăcute.

Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele patru categorii – hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă – se face automatizat, numai în baza unui cititor de coduri de bare, care scanează codurile de pe sacii menajeri. Astfel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondați nu este posibil.

Prin intermediul asociației de proprietari, fiecare familie arondată la această platformă primeste saci de colectare cu cod de bare unic pentru fiecare apartament.

Ecoinsulele vin în ajutorul si completarea sistemului garanţie-depozit, acoperind chiar cele patru fracții: hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă. Important este ca managementul sistemului de garanţie-depozit să fie făcut de o entitate privată, condusă, eventual, de o asociație a producătorilor de băuturi, în colaborare sau separat de O.I.R.E.P. (organizație de implementare a răspunderii extinse a producătorului). Ideal ar fi chiar ca fiecare O.I.R.E.P. să aibă propria infrastructură pe care să o gestioneze împreună cu colectorii cu care are contract si împreună să pună sistemul la punct, în funcție de cerințele legale. Logic ar fi ca retailerilor sa li se deconteze cheltuielile pentru activitățile de colectare selectivă. Produsele ambalate pleacă de la retailiști la consumatori și se pot întoarce sub formă de deșeuri de ambalaje. Infrastructura necesară acestor activități de colectare ar trebui decontata: spații de depozitare, mână de lucru, garanția, softul necesar întregului sistem etc., colectorul fiind doar o parte din acest sistem. 

Prin sistemul de garanţie-depozit de colecteaza aproximativ 20% din deșeurile generate într-o gospodărie (sticlele de PET de apa si alte lichide, sticla, doze de aluminiu). Sigurele deșeuri de ambalaje rămase în gospodării sunt deșeurile din carton, metal, plastic cu exceptia PET-ului.”

Ce este colectarea selectivă?

Colectarea selectivă este separarea la sursa a materialelor ce pot fi reciclate din deseul menajer. Colectarea în sine este o responsabilitate a unui singur cetățean, ridicata la nivelul unei comunități: clădiri de apartamente, companii, școli, cluburi, orașe etc.

De ce este importantă colectarea selectivă?

Cel mai important motiv pentru colectarea selectiva a deșeurilor este protecția mediului și sănătatea populației. Toate deșeurile pot provoca poluarea aerului și a apei. Reciclarea ajută la conservarea resurselor noastre naturale și la reducerea costurilor de producție a multor produse.

Conform Eurostat, România se află pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, ultima fiind Malta, în ceea ce privește rata colectării și reciclării deșeurilor municipale. Pe primele trei locuri se află Germania, Slovenia, respectiv Austria. În plus, de la 1 ianuarie 2021, România este nevoită să plătească o taxă către UE pentru cantitatea nereciclata de plastic pe care o introduce pe piață.

În prezent reciclam 14% din totalul deșeurilor generate la nivel național. Până în 2025, în România ar trebui să reciclăm 50% din ambalajele de plastic și aluminiu și 70% din cele de sticlă.

Mai mult, în noiembrie 2020, Comisia Europeană a cerut României să închidă, să sigileze şi să refacă ecologic 15 depozite de deşeuri ilegale care au beneficiat de o perioadă de tranziţie și să remedieze deficiențele privind tratarea apelor urbane reziduale.

Deși au fost făcute investiții masive în ceea ce privește industria de reciclare din România (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a investit aproape 7 milioane de euro spre exemplu), colectarea selectivă la nivel de conștientizare, atât în ceea ce privește persoanele fizice cât și în ceea ce privește persoanele juridice, este precară. Pentru o industrie de reciclare viabilă este nevoie de o comunicare și cooperare între consumatorii finali, comercianții care introduc pe piață materialele reciclabile și autorități. Cu toate că au fost introduse sisteme de colectare selectivă prin care se încearcă selectarea materialelor reciclabile direct de la sursă, aceste sisteme, venite să îmbunătățească nevoile consumatorului, nu sunt eficiente din multe motive: recipientele de colectare sunt vandalizate sau există cazuri în care companiile care operează aceste sisteme ridică în același timp recipientele, amestecând deșeurile. Practicile neadecvate de gestionare a deșeurilor au condus la un număr mare de depozite de deșeuri neconforme și la depozitarea neadecvată a unor cantități mari de deșeuri care continuă să fie generate în natură.

De ce trebuie ca fiecare din noi să colecteze selectiv deșeurile, în propriile case?

În 2014 cantitatea de deșeuri municipale raportate de Ministerul Mediului în 2014 este de 5 milioane de tone pe an, din care doar 14% sunt reciclate. Aproape 80% din depozitele de deșeuri ar fi putut fi reciclat. Cu relativ puțin efort de a separa deșeurile, putem ajuta la reducerea poluării, contribui la păstrarea apei curate, conserva resursele naturale neregenerabile și reduce consumul de energie.

Este obligatorie colectarea selectivă / separată a deșeurilor pe 4 fracții:

PLASTIC / METAL

Se colectează în recipientul galben (blocuri) sau în sacul menajer galben (case). Recipientele din plastic (PET) se spală cu apă rece; ambalajele din plastic care nu se pot curăța se colectează la deșeurile reziduale. Se scoate dopul și se presează pentru a economisi spațiu.

HÂRTIE / CARTON

Se colectează în recipientul albastru (blocuri) sau în sacul menajer albastru (case). Deșeurile din hârtie se depozitează prin împăturire, pentru a economisi spațiu!

STICLĂ

Se colectează în recipientul verde (blocuri), respectiv sacul menajer verde (case). Ambalajele din sticlă se clătesc înainte de debarasare.

BIODEGRADABILE

Potrivit Proiectului de Lege nr 41/17.02.2020:

„Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei ‘plăteşte pentru cât arunci’ şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Este OBLIGATORIE colectarea separată a deşeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din uşa în uşă, sau prin aport voluntar. (…) Persoanele fizice şi juridice care generează deşeuri biodegradabile au obligaţia să depună aceste deşeuri în spaţiile indicate sau să le predea operatorilor autorizaţi pentru colectarea lor”.

Dacă locuiești la casă, din deșeuri biodegradabile poți obține în propria gospodărie compost, un excelent îngrășământ pentru plantele din jurul casei și pentru pământul din grădină.