Simpozionul Internațional „Present Environment and Sustainable Development”, Ediția a XIV-a, Iași

În perioada 07 – 09 iunie 2019 s-a desfășurat la Iași cea de-a XIV-a ediție a Simpozionului Internațional „Present Environment and Sustainable Development”, organizată de către Departamentul de Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Sesiunea propriu-zisă de prezentare a lucrărilor a avut loc vineri, în data de 07 iunie 2019.
În acest sens, din dorința de implicare și de a fi la curent cu aspectele privind dezvoltarea sustenabilă și caracteristicile mediului actual, ECOSMART UNION S.A. a fost reprezentată pe toată durata conferinței.
Relevanța participării la această manifestare științifică este confirmată de faptul că acesta a propus abordarea problematicilor legislative și politice actuale care vizează teritoriul, precum și teme interdisciplinare legate de ecologia peisajului, servicii ecosistemice și studii ale spațiului urban. În plus, conferința a promovat noi direcții științifice și educative, dezvoltările recente şi perspectivele de evoluţie viitoare; a susținut participarea tinerilor cercetători din arii științifice conexe; a încurajat studiile interdisciplinare cu scopul dezvoltării de soluții integrate și inovative; a permis identificarea și dezbaterea problematicilor caracteristice mediului actual.
Festivitatea de deschidere a conferinței a avut loc în Aula Magna a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” (Foto), în cadrul căreia au avut mesaj de salut reprezentanți ai conducerii Universității „Alexandru Ioan Cuza”, ai Ministerului Mediului, ai administrației locale și ai unor organizații științifice naționale și internaționale. Aceștia au evidențiat importanța conferinței din perspectiva beneficiilor aduse mediului științific, respectiv îmbunătățirea cunoștințelor din diferite arii de studiu, ca urmare a participării cercetătorilor, specialiștilor și autorităților din domenii diverse precum planificare teritorială, urbanism, protecția mediului, biologie, geologie sau chimie.

Prezentările au fost împărțite pe secțiuni, fiind abordate subiecte extrem de diverse printre care se pot evidenția studii privind protecția mediului, calitatea solurilor și degradarea terenurilor, gestionarea deșeurilor, biodiversitatea și ariile naturale protejate, impactul antropic asupra resurselor naturale sau adaptarea la schimbările climatice.
Din perspectiva managementului deșeurilor au fost prezentate două lucrări în cadrul sesiunii de postere. Acestea abordează subiecte extrem de actuale și importante la nivel național, și anume impactul asupra mediului și a sănătății populației generat de practicile necontrolate de colectare și depozitare a deșeurilor în mediul rural.
1. Posterul „Depozitul de deșeuri de la Glina – actualitate și impactul generat, spre viitor” elaborat de către Daniela ZAMFIR, Ilinca-Valentina STOICA, Cristian TALÂNGĂ, de la Facultatea de Geografie a Universității din București. Lucrarea a avut drept scop identificarea și analiza impactului generat de depozitul de deșeuri asupra calității vieții populației din proximitate, respectiv din comunele Glina și Popești-Leordeni, din perspectiva factorilor generatori de disconfort. Din punct de vedere metodologic, a fost aplicat un număr de 600 de chestionare populației localizată la o distanță de maxim 1.500 metri față de depozit. Rezultatele au arătat faptul că persoanele cele mai puternic afectate de prezența depozitului de deșeuri sunt cele aflate la o distanță de maxim 1.000 metri. De asemenea, răspunsurile oferite indică nivelul redus al încrederii pe care aceștia îl manifestă față de implicarea autorităților publice. Concluzia studiului a fost aceea că este necesar a fi luate măsuri în vederea minimizării pericolului pe care depozitul de deșeuri îl prezintă asupra stării de sanogeneză și a calității vieții comunităților din vecinătate.
2. Posterul „Poluarea aerului în mediul rural relaționat cu arderea deșeurilor din gospodării”, elaborat de către Florin-Constantin MIHAI, Alexandru BĂNICĂ, Adrian GROZAVU, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Studiul s-a bazat pe analiza potențialului de emisie a 12 poluanți asociați practicilor de ardere a deșeurilor în spații deschise, în zonele rurale din județul Neamț. Rezultatele obținute au estimat faptul că, la nivelul județului Neamț, în anul 2015, a fost arsă o cantitate de 7.628,38 tone de deșeuri, valoarea ridicată fiind explicată de problemele existente cu privire la sistemele de colectare a deșeurilor. În plus, au fost obținute cantități importante de emisii de carbon, pulberi în suspensie, benzen și hidrocarburi aromatice policiclice. Concluziile studiului au evidențiat că populația rurală a ars circa 12.244,96 tone de deșeuri menajere, dintre care 795,92 tone de materiale plastice (la nivelul aniilor 2012 și 2015) și că, la nivel local, această practică reprezintă o importantă sursă de poluare cu compuși ai carbonului, cu impact semnificativ asupra stării de sanogeneză a populației.
De asemenea, pe holul principal al Facultății de Geografie și Geologie a fost organizată o mică expoziție cu obiecte realizate de către elevi din materiale reciclabile (flori, jucării, obiecte de decor, tablouri etc.) (Foto).

Concluziile exprimate de comitetul de organizare la finalul manifestării științifice au evidențiat diversitatea importantă a subiectelor prezentate, actualitatea și noutatea temelor abordate, precum și calitatea și relevanța științifică a acestora. De asemenea, au fost menționate discuțiile productive și schimbul avantajos de opinii dintre participanți, public și moderatori.

Premieră la BRAŞOV Sistem automatizat de depozitare a deșeurilor reciclabile, cu monitorizare şi odorizare

EcoSmart Union SA alaturi de Primăria Brașov și operatorul de salubrizare Brai-Cata au inaugurat pe 16-Mai-2019, primele doua sisteme automatizate de depozitare a deșeurilor reciclabile.

Investitia in cele doua ecoinsule este una considerabila si a fost suportata integral de EcoSmart Union SA, acestea fiind primele dintr-un plan de investitii la nivel national.

Legea 143/2018

Prin aprobarea legii 143/2018 se aproba OUG 48/2017 pentru modifcarea si completarea OUG 196/2005 pribind Fondul pentru Mediu. Cele mai importante modifcari sunt asupra contributiilor datorate de operatorii economici responsabili si de cei autorizati pentru preluarea responsabilitatii. Se introduce si taxa pentru UAT si contributia pentru EEE. Documentul intreg poate fi consultat aici

Reglementari noi in domeniul ambalajelor si deseurilor de ambalaje la nivel european

In data de 14 iunie 2018 a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva 852/2018. Directiva aduce modificari importante in domeniul managementului deseurilor de ambalaje in special la nivel de obiective nationale si a modului in care acestea se pot realiza. De asemenea, clarifica niste aspecte importante referitoare la cantitatile de deseuri de ambalaje care pot fi luate in calcul la indeplinirea obiectivelor.

Documentul este pus la dispozitia dvs aici Directiva-nr-852-2018 ambalaje si deseuri de ambalaje

Conferinta Anuala ”Protejand mediul intr-o noua Europa – Peisaje in schimbare” organizata de catre EEB (European Environmental Bureau)

Luni, 6 Noiembrie a.c., a avut loc Conferinta Anuala ”Protejand mediul intr-o noua Europa – Peisaje in schimbare” organizata de catre EEB (European Environmental Bureau).

EEB a fost infiintata in 1974 si este cea mai mare retea de mediu, avand sub umbrela sa peste 140 de organizatii din peste 30 de tari din UE.

Avand in vedere ca dorim sa ne implicam in orice activitate si vrem sa fim la curent cu toate informatiile in acest domeniu, pentru a reprezenta interesele clientilor nostri atat la nivel national cat si European, Ecosmart Union este singura organizatie de transfer de responsabilitate din Romania ce a participat la dezbateri.

Dl Stoicescu Iulian, reprezentantul EcoSmart Union SA concluzioneaza: “As dori ca EEB sa se concentreze mai mult pe ceea ce urmeaza sa se intample in Uniune decat pe Brexit. Romania este pe cale sa intre in procedura de infringement, alte tari sunt sceptice in ceea ce priveste politica UE, este ceva ce poate EEB sa schimbe acum? Trebuie sa privim inainte si sa luam acele masuri radicale despre care doar vorbim. Este momentul pentru actiune!”

Asadar, dorim sa trecem in revista principalele idei discutate din cadrul acestei reuniuni:

  • Brexitul, votat in iunie 2016, urmat de scrisoarea guvernului britanic declansat de articolul 50 in Martie 2017, a reprezentat cea mai significativa miscare in evolutia Uniunii Europene de la inceputurile sale.

Pentru multi, acesta nu reprezinta doar un eveniment politic cat o experienta emotionala, provocand identitatile formate de-a lungul deceniilor, chiar in cursul duratei de viata, cu reactii variind de la devastare la bucurie.

Peste Atlantic, Brexitul a avut ca si consecinta castigarea alegerilor prezidentiale de catre Trump si anuntul subsecvent  ca SUA se va retrage din tratatul privind Acordul de la Paris, inversand procesul greu de castigat in aducerea in linie a  Statelor Unite  privind cresterea consensuala in necesitatea urgentarii actiunii asupra schimbarii climatului. Chiar daca temerile anterioare privind aceste repere ale evenimentelor vor fi urmate de rezultate similare in ceea ce privesc alegerile electorale din tari cum ar fi  Olanda, Franta si Germania s-au aliat, se asteapta ca incertitudinea politica sa continue in anii urmatori.

  • De asemenea, aparitia Euroscepticismului in multe tari din UE a ridicat multe intrebari fundamentale ce tin de identitatea si scopul Uniunii Europene.

Multi au tras concluzia ca interferenta UE in afacerile locale si nationale este de vina pentru lipsa de popularitate iar dereglementarea va pacifica Eurosceptismul. Altii arata ca pachetul de stabilire a lui Cameron, a esuat in a convinge populatia Angliei si au adus ca argument faptul ca multe legi europene aduc in mod direct beneficii cetatenilor de rand, protejand mediul inconjurator, sanatatea publica, consumatorii si clasa muncitoare printre altele.

  • Un lucru sigur, confirmat de mai multe sondaje este ca o mare majoritate din valorile europene doresc sa vada rolul UE in materie de mediu si actiunile sale asupra mediului inconjurator.

In ciuda acestora si in ciuda faptului ca in 2015, guvernele europene s-au inscris in Agenda pentru Dezvoltarea Sustenabilitatii 2030, cu cele 17 Scopuri de Dezvoltare a Sustenabilitatii, mediul si sustenabilitatea si-au facut cu greu loc in dezbaterile recente printre leaderii UE privind directia Europei in viitor.

  • Mai mult decat oricand , UE are nevoie de o relatare pozitiva pentru a contracara raspandirea ideii populiste bazata pe teama si separare.

Dezvoltarea sustenabilitatii  ar trebui sa fie tema principala, mediul fiind  pozitia centrala a treptei. Aparitia Presedinteului Trump si  numirea sa a ceea ce se numeste cel mai anti-mediu guvern existent de pana acum, a facut  conducerea Europei sa-si indrepte atentia catre mediu mai mult ca oricand.

Conferinta de anul acesta a adunat membrii miscarii mediului inconjurator din UE, Marea Britanie si Scotia, impreuna cu factorii de decizie politica, societatea civila, conducatorii, precum si antreprenori pentru a dezbate provocari commune si oportunitati in combaterea schimbarii climatului, reorientarea, cheltuielire publice si investitiile, intreprinderea unei reforme in politica din agricultura si protejarea mediului marin.

Echipa EcoSmart.