FACEM O ȚARĂ MAI CURATĂ. ÎNCEPEM DE LA COMUNA PRUNDU!

200 de mesteceni vor fi plantati duminica, 28 martie, în comuna Prundu, judetul Giurgiu

Primăria Comunei Prundu va planta duminica, 28 martie, pe o distanță de aproximativ 2 km între comuna Prundu și satul Puieni, 200 de mesteceni pentru reimprospatarea aerului din zonă si crearea unei bariere verzi importantă pentru locuitori. Proiectul urmărește curățarea albiei râului și o zonă de aproximativ 25.000 mp, pe care sunt împrăștiate deșeuri. Cei 200 de mesteceni au fost aleși pentru calitatea lor speciala de a se aclimatiza ușor condițiilor de mediu locale.

Alături de Primăria Prundu, la acțiune vor participa:

Þ ECOSMART UNION S.A., OIREP, firma autorizată pentru preluarea responsabilităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje

Þ ECOREGENERARE S.R.L., partenerul desemnat pentru colectarea deșeurilor de ambalaje de pe raza comunei

Istoric: La sfarsitul secolului al XIX-lea, comuna Prundu facea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Prundu și Flămânda, având în total 942 de locuitori, ce trăiau în 198 de case și 24 de bordeie. În comună existau două biserici și o școală mixtă, iar principalul proprietar de pămant era B. Belu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai functiona în plasa Marginea a județului Vlasca și comuna Pueni, formată din satele Pueni, Flamânda și Prundu Comenei. Existau și aici o biserică zidită în 1858 de arendașul Ioniță Padiu și o scoală mixtă cu 37 de elevi, dintre care 12 fete. – [sursa Wikipedia]

În 1950, comuna Prundu a fost transferată raionului Oltenița, iar comuna Pueni raionului Giurgiu, ambele din regiunea București. În 1968, ele au fost incluse in judetul Ilfov, iar comuna Pueni a fost desfiintata si inclusa in comuna Prundu. In 1981, o reorganizare administrativa regionala a dus la transferarea comunei la judetul Giurgiu.

Șapte obiective din comuna Prundu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu, ca monumente de interes local.

Șase din monumentele istrice sunt situri arheologice:

  1. Așezarea medievală timpurie de la „Mădăești” (1,5 km est de satul Prundu);
  2. Situl dintre Prundu si „Valea Morii”, cuprinzând așezări din perioada Latène (secolele al III-lea–al II-lea i.e.n.) si din Evul Mediu Timpuriu;
  3. Situl de la „Malul Molescului” (1 km nord de Prundu) cu așezări din aceleași două perioade;
  4. Situl de la „Lacul Greaca” cu așezări din neolitic (cultura Gumelnița), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) si secolele al VIII-lea–al IX-lea (Evul Mediu Timpuriu);
  5. Asezarea din secolul al IX-lea aflata la 2 km vest de Puieni spre satul Pietrele;
  6. Asezarea medievala timpurie de la marginea de sud a satului Puieni.

Biserica „Sfantul Mare Mucenic Dimitrie” (1859) de pe „Dealul Neamțului”, în partea de nord a satului Puieni, este clasificata ca monument de arhitectură.

 

 

Colectarea selectivă în România, anul 2021

Iulian Stoicescu, director Ecosmart Union:

„Sistemul garanţie-depozit este o soluţie pentru atingerea obiectivelor de reciclare. Începând cu 2021, sistemul depozit-returnare pentru ambalaje va fi implementat și în România. Conform noii legislații privind SGR (sistemul de garanție – returnare  sau sistemul garanție depozit) comercianții  care au structuri de vânzare cu o suprafață mai mare de 50 mp au obligația de a organiza puncte de returnare a ambalajelor, sisteme de colectare selectiva a ambalajelor returnabile, sisteme de colectare ambalaje de sticla, PET, doze de aluminiu etc. Prevederile legale privind preluarea ambalajelor în vederea reciclării si colectarea selectiva a acestora indică folosirea de sisteme de colectare manuală sau sisteme automate de colectare.

Sistemele automate de colectare selectivă a deșeurilor au inlocuit în anumite zone pubelele clasice. Ecosmart Union a pus la dispozitia UAT (Unități Administrative Teritoriale) 11 astfel de sisteme automate de colectare în 4 județe, numite ECOINSULE. Ecoinsula este prevăzută cu sistem de identificare a celui care depune deșeurile reciclabile, un sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor, care transmite un SMS operatorului în momentul în care sunt pline și un sistem de monitorizare video a ecoinsulei, precum și un sistem de odorizare interioară, pentru a preveni răspândirea mirosurilor neplăcute.

Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele patru categorii – hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă – se face automatizat, numai în baza unui cititor de coduri de bare, care scanează codurile de pe sacii menajeri. Astfel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondați nu este posibil.

Prin intermediul asociației de proprietari, fiecare familie arondată la această platformă primeste saci de colectare cu cod de bare unic pentru fiecare apartament.

Ecoinsulele vin în ajutorul si completarea sistemului garanţie-depozit, acoperind chiar cele patru fracții: hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă. Important este ca managementul sistemului de garanţie-depozit să fie făcut de o entitate privată, condusă, eventual, de o asociație a producătorilor de băuturi, în colaborare sau separat de O.I.R.E.P. (organizație de implementare a răspunderii extinse a producătorului). Ideal ar fi chiar ca fiecare O.I.R.E.P. să aibă propria infrastructură pe care să o gestioneze împreună cu colectorii cu care are contract si împreună să pună sistemul la punct, în funcție de cerințele legale. Logic ar fi ca retailerilor sa li se deconteze cheltuielile pentru activitățile de colectare selectivă. Produsele ambalate pleacă de la retailiști la consumatori și se pot întoarce sub formă de deșeuri de ambalaje. Infrastructura necesară acestor activități de colectare ar trebui decontata: spații de depozitare, mână de lucru, garanția, softul necesar întregului sistem etc., colectorul fiind doar o parte din acest sistem. 

Prin sistemul de garanţie-depozit de colecteaza aproximativ 20% din deșeurile generate într-o gospodărie (sticlele de PET de apa si alte lichide, sticla, doze de aluminiu). Sigurele deșeuri de ambalaje rămase în gospodării sunt deșeurile din carton, metal, plastic cu exceptia PET-ului.”

Ce este colectarea selectivă?

Colectarea selectivă este separarea la sursa a materialelor ce pot fi reciclate din deseul menajer. Colectarea în sine este o responsabilitate a unui singur cetățean, ridicata la nivelul unei comunități: clădiri de apartamente, companii, școli, cluburi, orașe etc.

De ce este importantă colectarea selectivă?

Cel mai important motiv pentru colectarea selectiva a deșeurilor este protecția mediului și sănătatea populației. Toate deșeurile pot provoca poluarea aerului și a apei. Reciclarea ajută la conservarea resurselor noastre naturale și la reducerea costurilor de producție a multor produse.

Conform Eurostat, România se află pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, ultima fiind Malta, în ceea ce privește rata colectării și reciclării deșeurilor municipale. Pe primele trei locuri se află Germania, Slovenia, respectiv Austria. În plus, de la 1 ianuarie 2021, România este nevoită să plătească o taxă către UE pentru cantitatea nereciclata de plastic pe care o introduce pe piață.

În prezent reciclam 14% din totalul deșeurilor generate la nivel național. Până în 2025, în România ar trebui să reciclăm 50% din ambalajele de plastic și aluminiu și 70% din cele de sticlă.

Mai mult, în noiembrie 2020, Comisia Europeană a cerut României să închidă, să sigileze şi să refacă ecologic 15 depozite de deşeuri ilegale care au beneficiat de o perioadă de tranziţie și să remedieze deficiențele privind tratarea apelor urbane reziduale.

Deși au fost făcute investiții masive în ceea ce privește industria de reciclare din România (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a investit aproape 7 milioane de euro spre exemplu), colectarea selectivă la nivel de conștientizare, atât în ceea ce privește persoanele fizice cât și în ceea ce privește persoanele juridice, este precară. Pentru o industrie de reciclare viabilă este nevoie de o comunicare și cooperare între consumatorii finali, comercianții care introduc pe piață materialele reciclabile și autorități. Cu toate că au fost introduse sisteme de colectare selectivă prin care se încearcă selectarea materialelor reciclabile direct de la sursă, aceste sisteme, venite să îmbunătățească nevoile consumatorului, nu sunt eficiente din multe motive: recipientele de colectare sunt vandalizate sau există cazuri în care companiile care operează aceste sisteme ridică în același timp recipientele, amestecând deșeurile. Practicile neadecvate de gestionare a deșeurilor au condus la un număr mare de depozite de deșeuri neconforme și la depozitarea neadecvată a unor cantități mari de deșeuri care continuă să fie generate în natură.

De ce trebuie ca fiecare din noi să colecteze selectiv deșeurile, în propriile case?

În 2014 cantitatea de deșeuri municipale raportate de Ministerul Mediului în 2014 este de 5 milioane de tone pe an, din care doar 14% sunt reciclate. Aproape 80% din depozitele de deșeuri ar fi putut fi reciclat. Cu relativ puțin efort de a separa deșeurile, putem ajuta la reducerea poluării, contribui la păstrarea apei curate, conserva resursele naturale neregenerabile și reduce consumul de energie.

Este obligatorie colectarea selectivă / separată a deșeurilor pe 4 fracții:

PLASTIC / METAL

Se colectează în recipientul galben (blocuri) sau în sacul menajer galben (case). Recipientele din plastic (PET) se spală cu apă rece; ambalajele din plastic care nu se pot curăța se colectează la deșeurile reziduale. Se scoate dopul și se presează pentru a economisi spațiu.

HÂRTIE / CARTON

Se colectează în recipientul albastru (blocuri) sau în sacul menajer albastru (case). Deșeurile din hârtie se depozitează prin împăturire, pentru a economisi spațiu!

STICLĂ

Se colectează în recipientul verde (blocuri), respectiv sacul menajer verde (case). Ambalajele din sticlă se clătesc înainte de debarasare.

BIODEGRADABILE

Potrivit Proiectului de Lege nr 41/17.02.2020:

„Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei ‘plăteşte pentru cât arunci’ şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Este OBLIGATORIE colectarea separată a deşeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din uşa în uşă, sau prin aport voluntar. (…) Persoanele fizice şi juridice care generează deşeuri biodegradabile au obligaţia să depună aceste deşeuri în spaţiile indicate sau să le predea operatorilor autorizaţi pentru colectarea lor”.

Dacă locuiești la casă, din deșeuri biodegradabile poți obține în propria gospodărie compost, un excelent îngrășământ pentru plantele din jurul casei și pentru pământul din grădină.

Sistemul de garanție-returnare – instrument de mediu pentru susținerea unei economii circulare, conform unui studiu elaborat de Academia de Studii Economice din București

În data de 09 martie 2020, în cadrul Academiei de Studii Economice din București, a fost prezentat „Studiul privind evaluarea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare reutilizabile din sticlă, plastic sau metal”, care reprezintă o componentă importantă a Sistemului de Gestionare a Deșeurilor din România. Studiul a fost expus în fața participanților de către lect. univ. dr. Cristian Teodor, coordonatorul proiectului.

În preambul a fost evidențiat că România înregistrează deficiențe în atingerea obiectivelor impuse prin directivele europene. În acest sens, trebuie lucrat în vederea stabilirii obiectivului comun la nivel comunitar, și anume transformarea economiilor statelor membre în economii circulare, aspect care necesită implicarea tuturor stakeholderilor (cetățeni, organizații neguvernamentale, institutii publice, mediu academic și operatori privați).

Obiectul studiului mai sus menționat este reprezentat de sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri, utilizate la îmbutelierea băuturilor, care este privit ca un instrument de mediu eficace în susținerea colectării separate cu scopul reciclarii ambalajelor pentru băuturi. În plus, acesta fiind un sistem închis care respectă principiile economiei circulare întrucât materialele generate nu ajung la depozitele de deșeuri.

În cadrul studiului se face referire la articolul 10 (5) din Ordonanța de urgență nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, în care se face referire la faptul că până la data de 1 ianuarie 2021 este necesar să se stabilească un astfel de sistem de garanție-returnare.

Rezultatele studiului subliniază, în primul rând, faptul că în vederea atingerii obiectivelor trebuie ca valoarea garanției să fie îndeajuns de mare astfel încât consumatorii să fie motivați să returneze deșeurile de ambalaje, însă îndeajuns de mică astfel încât să diminua impactul asupra atitudinii de cumpărare a consumatorilor. De asemenea, este menționat că produsele care intră în acest proces de garanție-returnare trebuie să fie etichetate corespunzător, descrierea etichetei și prețul garanției să fie clar specificate la raft, să nu fie vizate de TVA.

În al doilea rând, din perspectiva modalității de colectare a deșeurilor de ambalaje, aceasta se va realiza atât modern prin automate de tip RVM, cât și tradițional în saci inscripționați cu coduri de bare, iar  în cele din urmă deșeurile de ambalaje colectate vor ajunge în centrele de numărare (se propun 3-5 astfel de centre regionale) în vederea numărării efective a ambalajelor, sortării și reconcilierii datelor cu sistemul central pe baza cărora se va face decontarea către producătorul ambalajelor.

În al treilea rând, modelul circuitului material al ambalajelor propus pentru România este următorul: producător/generator – retailer – consumator – centru colectare – centru numărare – reciclator – producător/generator. Circuitul financiar implică următorii actori: productor/generator – retailer – consumator – centru colectare – consumator. 

În al patrulea rând, în spatele acestui sistem închis de garanție-returnare se află organismul central care este preferabil să fie unul independent, în care producătorii, reciclatorii, retailerii sunt cei care finanțează și gestionează sistemul. Astfel, din punct de vedere financiar, prețul este cel plătit de către consumator pentru produs și garanția aferentă acestuia. Apoi, veniturile sunt reprezentate de tariful pe care producătorii/generatorii îl plătesc pentru funcționarea sistemului și de cele din valorificarea materialelor reciclabile. În final, costurile sunt legate de cheltuielile necesare pentru manipularea la punctele de colectare, pentru transportul de la punctele de colectare la cele de numărare și pentru funcționarea sistemelor de numărare și a sistemului central. 

Concluziile studiului au evidențiat că, la nivelul României, introducerea sistemului de garanție-returnare va avea un impact pozitiv asupra cadrului social-economic-ecologic prin diminuarea aruncării necontrolate a deșeurilor în mediu, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și dezvoltarea unui comportament responsabil al consumatorilor. În plus, din pespectiva rezultatelor preconizate în urma implementării sistemului de garanție-returnare, acestea estimează o creștere a ratelor de recuperare a deșeurilor de ambalaje, la 73% în primul an, 80% în al doilea an, 90% în al treilea an și 92% în anii următori.

(sursă: Teodor, C., Bran, M., Ignat, R., Marin, E., Strat, V., Trică, C. (2020), Studiu privind evaluarea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare reutilizabile din sticlă, plastic sau metal, Academia de Studii Economice din București)

Ecoinsula, sistemul de colectare separată eficient pentru brașoveni

Pubela clasică de colectare separată a deșeurilor a fost înlocuită in cadrul unui proiect pilot, în 2019, de compania de salubrizare Brai-Cata cu Ecoinsula, sistemul modern de depozitare și colectare separată a deșeurilor de hârtie, carton, plastic, sticlă , metale si deșeuri reziduale.

Platforma inovativă cântărește și știe exact cine aruncă deșeul, dar și cantitatea depusă. Cum? Printr-un cititor de bare, care scanează cardul /sacul celui care intenționează să arunce deșeurile.

Concret, În Brașov au fost montate două Ecoinsule,  printr-un parteneriat între Primăria Municipiului Brașov, operatorul de salubrizare Brai-Cata și EcoSmart Union SA, companie specializată în managementul deșeurilor de ambalaje.

14.971 de tone de deșeuri reciclate

Prima Ecoinsulă pentru colectarea separata a deșeurilor reciclabile a fost amplasată la platforma de depozitare a deșeurilor de pe str. Carpenului (cartier Valea Cetății), unde sunt arondate aproximativ 2.000 de persoane, și vizează exclusiv colectarea deșeurilor reciclabile. Platforma de colectare a deșeurilor menajere a fost și ea modernizată, pe un model care a fost extins la nivelul întregului municipiu Brașov.
Aici s-au colectat, în perioada iunie – decembrie 2019,   3.991 de kilograme de carton, 3.188 de kilograme de plastic, 3.914 de kilograme de  sticlă și 400 kilograme de metal.
O a două Eco-insulă, pe același sistem, dar care include și un compartiment pentru preluarea deșeurilor menajere, a fost montată în cartierul Scriitorilor.

Aici, lucrătorii Brai-Cata au colectat, în perioada mai-decembrie 2019, 1727 saci / 2158 kg deșeuri hârtie carton, 544 saci/ 244 kg deșeuri mase plastice, 287 saci / 1076 kg deșeuri sticla și 3782 saci / 8887 kg deșeuri reziduale, 1sac = 40 l.
Din martie și până în decembrie s-au colectat 14.971 de tone de deșeuri reciclabile.

Cum funcționează sistemul?

Eco-insula este prevăzută cu sistem de identificare a celui care depune deșeurile reciclabile, un sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor – care transmite un SMS operatorului în momentul în care sunt pline – și un sistem de monitorizare video a eco-insulei, precum și un sistem de odorizare interioară, pentru a preveni răspândirea mirosurilor neplăcute.

Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele patru categorii – hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă – se face automatizat, numai în baza unui cititor de coduri de bare, care scanează codurile de pe sacii menajeri. Astfel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondați nu este posibil.

Prin intermediul asociației de proprietari, fiecare familie arondată la această platformă primeste saci de colectare cu cod de bare unic pentru fiecare apartament.

În mod practic, abonatul va veni cu sacii menajeri la eco-insulă, va scana codul de bare, și, în urmă indicațiilor de pe display, se va îndrepta spre fanta corespunzătoare tipului de deșeu reciclabil, unde va atinge un senzor pentru deschiderea trapei, apoi va depune sacul în platformă.

Trapă se va închide, iar automatul va tipări un bon pe care este specificat numărul de identificare al abonatului, tipul de deșeu, dată și ora depunerii și cantitatea. Pe fiecare trapă sunt specificate deșeurile care sunt considerate acceptate și cele care nu se depun acolo, iar verificarea se poate face pe fiecare sac în parte, pentru a se evita nerespectarea regulilor.

Sursa:  piatapresei.ro

IONELA ALEXANDRU, ACCOUNT MANAGER ECOSMART UNION: Guvernul trebuie să armonizeze legislaţia naţională cu cea a UE

Instalarea unui nou Guvern creează emoţie, inclusiv în rândul oamenilor de afaceri. Firesc, ca la orice schimbare, apar mai multe întrebări, iar la câteva ne-a răspuns Ionela Alexandru, Account Manager Ecosmart Union SA.

Reporter: Care sunt primele trei măsuri pe care ar trebui să le ia noul Guvern pentru mediul de afaceri?

Ionela Alexandru: Considerăm că noul Guvern ar trebui să acorde o atenţie sporită acelor măsuri care implică penalităti din partea UE. Măsurile trebuie să vizeze armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a UE şi aplicarea, mai ales aplicarea, acelor măsuri.

Reporter: Aţi simţit efecte negative generate de criza politică încheiată recent?

Ionela Alexandru: Faptul că modificările legislative nu au fost urmate de legislaţia subsecventă referitoare la metodologia de aplicare a acestora, practic a îngreunat şi pe alocuri ne-a pus în imposibilitatea de a activa cu eficienţa optimă.

Reporter: Cum a evoluat piaţa pe care vă desfăşuraţi activitatea în 2019, dar compania pe care o conduceţi?

Ionela Alexandru: Piaţa a avut o evoluţie eratică, cu multe variaţii incontrolabile de natură a îngreuna activitatea firmelor din domeniu. Noi previzionasem o creştere a activităţii diferită de ceea ce am reuşit să obţinem. Compania s-a adaptat modificărilor cu succes şi a reuşit să obţină rezultate pozitive.

Reporter: Vă mulţumesc!

Trăiește curat, colectează separat! BRAI-CATA SRL distribuie gratuit hunedorenilor care stau la case saci galbeni pentru deșeurile reciclabile

Pe fiecare sac distribuit sunt tipărite detalii despre tipurile de deșeuri care trebuie colectate în el

Pentru că cea mai importanta preocupare a operatorului licențiat de salubritate pentru zonele 1 Brad, 2 Hateg si 3 Centru, BRAI-CATA, este ca sistemul de colectare separata a deșeurilor să funcționeze fără sincope, societatea va distribui clienților persoane fizice care locuiesc la case saci galbeni.

Cum se colectează separat corect deșeurile

Colectarea separata a deșeurilor presupune ca încă din propria casă, orice locuitor al județului Hunedoara de servit de operatorul BRAI-CATA SRL să arunce deșeurile menajere, așa-numita fracție umedă, separat de cele care pot fi reciclate, adică de fracție uscată. Tot separat trebuie apoi să le predea operatorului licențiat de salubritate. Deșeurile fracție umeda se vor preda in recipientele actuale cu care clienții sunt dotați.

Hunedorenii care stau la case, atât in mediul URBAN cat si in mediul RURAL, in zonele 1 Brad, 2 Hateg si 3 Centru și au încheiate contracte individuale primesc saci galbeni de unică folosință. Aceștia sunt confecţionaţi dintr-un material mai subțire, astfel încât utilizatorii să fie descurajați să arunce în ei şi deșeuri menajere, mai grele decât reciclabilele.

Sacii galbeni, exclusiv pentru reciclabile

Începând cu săptămâna  4 – 10 noiembrie 2019, saci galbeni vor fi distribuiți de angajații BRAI-CATA la utilizatorii casnici din mediul urban si rural, in cadrul unui proiect pilot, in localitățile BRAD, BAIA DE CRIS, RIBITA din zona 1 BRAD, localitățile HATEG, GENERAL BERTHELOT, BRETEA ROMANA, DENSUS, TOTESTI din zona 2 HATEG , localitățile DEVA, HUNEDOARA, ORASTIE, SIMERIA din Zona 3 Centru. Sacul galben va fi aruncat de personalul BRAI CATA SRL peste porți sau amplasat la cutia poștală, hunedorenii care nu găsesc sacul fiind rugați să anunțe acest lucru imediat la dispeceratul societății: telefon 0737475230 pentru zona 1 Brad, telefon 0736607500 pentru zona 2 Hateg, telefon 02540.267.233 02 pentru zona 3 Centru sau e-mail office.brad@braicata.ro, office.hateg@braicata.ro, office.deva@braicata.ro.

Toti saci vor fi distribuiți gratuit de operatorul licențiat BRAI-CATA, care asigură de altfel, tot gratuit și colectarea sacilor galbeni cu reciclabile. Sacii galbeni se vor colecta cu o frecventa de o data pe săptămâna in zona URBANA si bilunar ( o data la doua săptămâni) in zona RURALA, prin schimb de saci: la predarea sacului galben plin se primește un nou sac galben pentru viitoarea colectare. După faza pilot, sacii se vor distribui la toți utilizatorii casnici din mediul urban si rural.

Programul de colectare al sacului galben este : in cele 3 localități din zona 1 Brad este SAMBATA, in Hateg MARTEA si SAMBATA si in localitățile GENERAL BERTHELOT, BRETEA ROMANA, DENSUS, TOTESTI in ziua de SAMBATA, in DEVA in zilele de LUNI, MARTI si MIERCURI, in HUNEDOARA in zilele de LUNI, MARTI, JOI si VINERI, in ORASTIE in ziua de DUMINICA, iar in SIMERIA in ziua de LUNI.

Cetățenii vor trebui să folosească sacii galbeni de unică folosință numai pentru colectarea fracției uscate, adică a deșeurilor reciclabile: hârtii şi tipărituri, cartoane, deșeuri din metal (doze de băuturi, cutii şi capace din aluminiu) şi resturi plastice (pungi, flacoane de detergenți ori de săpun lichid, PET-uri pentru apă, suc, bere sau alte băuturi). De asemenea, în sacii galbeni pot fi puse și paharele de iaurt și smântână, precum și ambalajele de tip tetrapak (cutii pentru lapte ori suc), după ce acestea au fost clătite in prealabil.

Colectați eficient!

Pentru eficiența colectării separate, cartoanele aruncate în saci trebuie pliate și legate, iar PET-urile şi dozele de băutură strivite, deoarece în acest fel ocupă mai puțin loc atât în saci, cât şi în utilajele care le transportă spre stația de sortare.

Deșeurile aruncate în sacii galbeni nu trebuie să conțină nici un fel de resturi de deșeuri umede. Pentru eficiența colectării si respectarea standardelor de calitate impuse de reciclatori, recipientele de mase plastice, dozele de băuturi si conservele de metal trebuie clătite cu apa înainte de depozitarea in sacii galbeni. De asemenea, în acești saci nu se pun nici materiale organice biodegradabile, cum sunt carnea și lactatele.

Pentru colectarea deșeurilor reciclabile, hunedorenii care locuiesc in condominii au la dispoziție containere de 1100 l pentru deșeurile de hârtie carton si mase plastice si de tip clopot pentru deșeurile de sticla amplasate pe platformele de precolectare plurifamiliare si destinate doar persoanelor fizice. Containerele de culoare albastră sunt destinate deșeurilor din hârtie și carton, cele galbene PET-urilor, ambalajelor din plastic și aluminiu, precum și cutiilor tetrapak, iar igluurile verzi sticlelor și borcanelor.

Probleme și soluții

Pentru a colecta deșeurile corect, conform regulilor, hunedorenii trebuie să știe că deșeurile periculoase (cum sunt bateriile, detergenții, medicamentele, vopselurile, spray-urile ori alte produse chimice) se colectează şi ele separat. Bateriile şi becurile pot fi aruncate în recipientele anume amenajate în supermarketuri, în timp ce restul deșeurilor periculoase trebuie predate firmelor specializate în recuperarea şi neutralizarea lor.

Hunedorenii se pot adresa cu încredere operatorului de salubritate BRAI-CATA SRL cu orice întrebare sau nelămurire, la telefoanele si adresele de e-mail susmenționate office.brad@braicata.ro, office.hateg@braicata.ro, office.deva@braicata.ro

Nimeni nu s-a născut învățat, dar important este să vrei să înveți…

BRAI-CATA SRL- Din respect pentru resurse! www.braicata.ro.

„Geographia Napocensis” Conference 2019, Cluj-Napoca

Conferința științifică aniversară, organizată cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la înfăptuirea şcolii geografice clujene, a avut loc la Facultatea de Geografie, Universitatea ”Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, în perioada 3-6 octombrie 2019.

Conferința a început joi, 3 octombrie 2019, în Aula Magna a Universității ”Babeș-Bolyai” cu decernare, în prima parte a zilei, de diplome, medalii și diplome de doctor Honoris Causa. În cea de-a doua zi, a urmat continuarea festivității dedicate unui secol de școală geografică clujeană cu dezvelirea bustului marelui geograf francez Emmanuel de Martonne.

Cele două zile dedicate conferinței propriu-zise au inclus pe lângă activități festive dedicate istoriei geografiei clujene, și sesiuni de prezentări plenare și pe secțiuni care au abordat multiple subiecte precum dinamica proceselor şi fenomenelor atmosferice, hidrologice și geomorfologice, utilizarea și valorificarea resurselor naturale, cartări și analize spațiale, studii demografice și sociologice, planificare spațială și dezvoltare sustenabilă sau turism durabil.

În cadrul conferinței au participat reprezentanți ai spațiului academic din Franța, Italia, Germania, Ungaria, Austria și Polonia, dar și din alte centre universitare importante din România precum Iași, București, Timișoara, Oradea, Suceava sau Craiova. Astfel, participarea extrem de valoroasă la conferință, ai unor cercetători și cadre universitare cu experiență, a permis dezvoltarea unui cadru discuțional prolific și a condus la formarea unor idei și opinii diverse.

Deși a fost o conferință atipică întrucât au fost promovate numeroase lucrări cu caracter istoric și omagial, nu au lipsit nici lucrările care promovează planificarea și dezvoltarea sustenabilă, existând o secțiune separată denumită „Planificare, amenajare și dezvoltare teritorială” care a reprezentat punctul principal de interes întrucât subiectul se integrează cu viziunea ECOSMART UNION S.A. care urmărește trecerea spre un model durabil din perspectiva managementului deșeurilor.

Astfel, participarea ECOSMART UNION S.A. în cadrul conferinței a reprezentat atât o ocazie de a prezenta parte din activitatea întreprinsă cu privire la dezvoltarea ecoinsulelor ca parte dintr-un plan de investiții la nivel național, cât și o posibilitate de a asimila cunoștințe și idei într-un spațiu științific adecvat.

Concluziile conferinței de anul acesta au remarcat numărul impresionant de participanți  adunați cu ocazia sărbătoririi acestui eveniment, precum și diversitatea și calitatea lucrărilor prezentate.

HIDDEN GEOGRAPHIES – International Conference

În perioada 29 – 31 august 2019, s-a desfășurat, la Ljubljana, Conferința Internațională  „HIDDEN GEOGRAPHIES”, organizată de Department of Geography, Faculty of Arts, University of Ljubljana şi EUROGEO – European Association of Geographers.

Subiectele de interes promovate în cadrul sesiunilor de comunicări și a workshop-urilor au fost legate de geografie, cartografie, teledetecție, știința mediului și alte discipline care se focusează preponderent pe impactul asupra mediului ecologic și social. În cadrul conferinței au participat peste 300 de profesori universitari, cercetători științifici și studenți din numeroase state ale lumii, precum Japonia, Turcia, Coreea de Sud, China, Belgia, Spania, Polonia, Austria, Cehia, Rusia, Georgia, Chile sau Africa de Sud.

Astfel, interesul manifestat pentru promovarea dezvoltării sustenabile și dorința de a fi informați în legătură cu problematicile mediului actual și viitor a determinat compania ECOSMART UNION S.A. să fie prezentă pe toată durata conferinței.

 

Studiile prezentate pe durata celor două zile destinate cumunicărilor științifice au fost diverse, fiind abordate subiecte captivante din domenii precum: dezvoltare sustenabilă și „smart city”, educație ecologică, mass-media și politică, managementul deșeurilor, politici și strategii de mediu, urbanism și planificarea teritoriului, adaptare și reziliență climatică, protecția resurselor naturale, sisteme informaționale și tehnologii.

În acest sens, participarea într-un cadru profesional a permis identificarea de noi perspective de studiu; oportunitatea de a extinde viziunea cu privire la potențialul de a integra alte metode și instrumente de lucru; posibilitatea de a discuta, de a schimba opinii și de a identifica oportunități de colaborare cu persoane din același domeniu de interes.

Cu privire la gestionarea deșeurilor au fost expuse două lucrări extrem de complexe și interesante din perspectiva abordării unor probleme globale actuale, și anume consumerismul și degradarea/declinul zonelor costiere. Astfel, în cadrul comunicărilor pe secțiuni au fost prezentate:

  1. „Invisible life of food waste” – lucrare întocmită de către Katarina Polajnar Horvat, Dan Podjed

Acest studiu a vizat analiza traseului parcurs de deșeurile alimentare, precum și impactul pe care îl prezintă asupra condițiilor ecologice, sociale și economice.

  1. „The burden of the coastal area with the solid waste in the Kornati National Park” – lucrare elaborată de către Natalija Špeh, Robert Lončarić, Maša Surić

Cercetarea a avut drept scop identificarea implicațiilor sociale, economice și de mediu, precum și evaluarea impactului negativ generat de acțiunile de depozitare necontrolată a deșeurilor solide la nivelul unei arii naturale protejate, care include și zone costiere vulnerabile.

La finalul conferinței au fost comunicate concluziile generale, rezultate în urma celor două zile pline de prezentări, care au accentuat în primul rând originalitatea și actualitatea subiectelor abordate, iar în al doilea rând valoarea și importanța științifică a acestora.

Simpozionul Internațional „Present Environment and Sustainable Development”, Ediția a XIV-a, Iași

În perioada 07 – 09 iunie 2019 s-a desfășurat la Iași cea de-a XIV-a ediție a Simpozionului Internațional „Present Environment and Sustainable Development”, organizată de către Departamentul de Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Sesiunea propriu-zisă de prezentare a lucrărilor a avut loc vineri, în data de 07 iunie 2019.
În acest sens, din dorința de implicare și de a fi la curent cu aspectele privind dezvoltarea sustenabilă și caracteristicile mediului actual, ECOSMART UNION S.A. a fost reprezentată pe toată durata conferinței.
Relevanța participării la această manifestare științifică este confirmată de faptul că acesta a propus abordarea problematicilor legislative și politice actuale care vizează teritoriul, precum și teme interdisciplinare legate de ecologia peisajului, servicii ecosistemice și studii ale spațiului urban. În plus, conferința a promovat noi direcții științifice și educative, dezvoltările recente şi perspectivele de evoluţie viitoare; a susținut participarea tinerilor cercetători din arii științifice conexe; a încurajat studiile interdisciplinare cu scopul dezvoltării de soluții integrate și inovative; a permis identificarea și dezbaterea problematicilor caracteristice mediului actual.
Festivitatea de deschidere a conferinței a avut loc în Aula Magna a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” (Foto), în cadrul căreia au avut mesaj de salut reprezentanți ai conducerii Universității „Alexandru Ioan Cuza”, ai Ministerului Mediului, ai administrației locale și ai unor organizații științifice naționale și internaționale. Aceștia au evidențiat importanța conferinței din perspectiva beneficiilor aduse mediului științific, respectiv îmbunătățirea cunoștințelor din diferite arii de studiu, ca urmare a participării cercetătorilor, specialiștilor și autorităților din domenii diverse precum planificare teritorială, urbanism, protecția mediului, biologie, geologie sau chimie.

Prezentările au fost împărțite pe secțiuni, fiind abordate subiecte extrem de diverse printre care se pot evidenția studii privind protecția mediului, calitatea solurilor și degradarea terenurilor, gestionarea deșeurilor, biodiversitatea și ariile naturale protejate, impactul antropic asupra resurselor naturale sau adaptarea la schimbările climatice.
Din perspectiva managementului deșeurilor au fost prezentate două lucrări în cadrul sesiunii de postere. Acestea abordează subiecte extrem de actuale și importante la nivel național, și anume impactul asupra mediului și a sănătății populației generat de practicile necontrolate de colectare și depozitare a deșeurilor în mediul rural.
1. Posterul „Depozitul de deșeuri de la Glina – actualitate și impactul generat, spre viitor” elaborat de către Daniela ZAMFIR, Ilinca-Valentina STOICA, Cristian TALÂNGĂ, de la Facultatea de Geografie a Universității din București. Lucrarea a avut drept scop identificarea și analiza impactului generat de depozitul de deșeuri asupra calității vieții populației din proximitate, respectiv din comunele Glina și Popești-Leordeni, din perspectiva factorilor generatori de disconfort. Din punct de vedere metodologic, a fost aplicat un număr de 600 de chestionare populației localizată la o distanță de maxim 1.500 metri față de depozit. Rezultatele au arătat faptul că persoanele cele mai puternic afectate de prezența depozitului de deșeuri sunt cele aflate la o distanță de maxim 1.000 metri. De asemenea, răspunsurile oferite indică nivelul redus al încrederii pe care aceștia îl manifestă față de implicarea autorităților publice. Concluzia studiului a fost aceea că este necesar a fi luate măsuri în vederea minimizării pericolului pe care depozitul de deșeuri îl prezintă asupra stării de sanogeneză și a calității vieții comunităților din vecinătate.
2. Posterul „Poluarea aerului în mediul rural relaționat cu arderea deșeurilor din gospodării”, elaborat de către Florin-Constantin MIHAI, Alexandru BĂNICĂ, Adrian GROZAVU, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Studiul s-a bazat pe analiza potențialului de emisie a 12 poluanți asociați practicilor de ardere a deșeurilor în spații deschise, în zonele rurale din județul Neamț. Rezultatele obținute au estimat faptul că, la nivelul județului Neamț, în anul 2015, a fost arsă o cantitate de 7.628,38 tone de deșeuri, valoarea ridicată fiind explicată de problemele existente cu privire la sistemele de colectare a deșeurilor. În plus, au fost obținute cantități importante de emisii de carbon, pulberi în suspensie, benzen și hidrocarburi aromatice policiclice. Concluziile studiului au evidențiat că populația rurală a ars circa 12.244,96 tone de deșeuri menajere, dintre care 795,92 tone de materiale plastice (la nivelul aniilor 2012 și 2015) și că, la nivel local, această practică reprezintă o importantă sursă de poluare cu compuși ai carbonului, cu impact semnificativ asupra stării de sanogeneză a populației.
De asemenea, pe holul principal al Facultății de Geografie și Geologie a fost organizată o mică expoziție cu obiecte realizate de către elevi din materiale reciclabile (flori, jucării, obiecte de decor, tablouri etc.) (Foto).

Concluziile exprimate de comitetul de organizare la finalul manifestării științifice au evidențiat diversitatea importantă a subiectelor prezentate, actualitatea și noutatea temelor abordate, precum și calitatea și relevanța științifică a acestora. De asemenea, au fost menționate discuțiile productive și schimbul avantajos de opinii dintre participanți, public și moderatori.

Premieră la BRAŞOV Sistem automatizat de depozitare a deșeurilor reciclabile, cu monitorizare şi odorizare

EcoSmart Union SA alaturi de Primăria Brașov și operatorul de salubrizare Brai-Cata au inaugurat pe 16-Mai-2019, primele doua sisteme automatizate de depozitare a deșeurilor reciclabile.

Investitia in cele doua ecoinsule este una considerabila si a fost suportata integral de EcoSmart Union SA, acestea fiind primele dintr-un plan de investitii la nivel national.